| George Filip |
DESPRE GEORGE FILIP - POETUL ENIGMÃ
Pânã în prezent deţinem prea puţine date despre poetul George Filip. Stim precis cã s-a nãscut la Tuzla - Constanţa,
la 22 martie,1939, în Zodia Berbecului,pe malul Mãrii lui cea Neagrã,cum îi place sã precizeze, din mama FLOAREA
şi fostul jandarm PANDELE.
De fapt nu ne propunem ca prin prezentul material, pe care-l scriem în paginile imaculate ale undelor hertziene, sã
conturãm o biografie completã a poetului în discutie. Ne-ar fi, de fapt imposibil, deocamdatã, fiindcã prin viaţa lui
brownianã sunt infinite labirinte, prin care ne-am rãtãci cãutându-l pe marele enigmatic. Vã propunem sã rãmânem cu
picioarele pe Terra ţi sã-l desenãm pe poetul mapamondian ca pe o fiinţã verticalã şi atingibilã, excluzând laudativele
şi, mai ales, cuvintele de prisos.
Pe George Filip l-au gonit comuniştii din Ţarã la 7 ianuarie 1979. Deci are in rãbojul de pribeag 27 de ani. Dupã
detentie a publicat în România 4 cãrţi cu tematici diferite.Facem o exemplificare amintind despre volumul de versuri
ANOTIMPUL LEGENDELOR, pe care nimeni n-a avut curajul sã i-l prefaţeze, vedeţi bine, poetul fiind mereu
suspicionat ca duşman, deci ţinut la index. Dar poetul s-a prefaţat singur. Pe coperta a patra şi-a pus, ostentativ, o
pozã pletoasã, cu ochi mare de vitã , o fotografie miratã şi de disperare. şi pentru a-i sãtura pe comunişti de " duşman
al poporului" , sub pozã a pus în faximil un poem de profundã expresie de patriotism.
Trebuia cineva sã ne întemeieze.
Munţii l-au nãscut pe Decebal,
Dunãrea - pe bãdica Traian
Şi timpul n-a mai cutezat sã cuteze
A rãtãcire seminţia noastrã purã de neam.
Pe stâncile acestea de crez şi granit
S-a conturat patria mea, cât o istorie;
Cea mai înaltã Coloanã spre infinit
Strãluminându-şi destinul din glorie-n glorie.
Întemeierea de Ţarã - cântec prin vreme de zbucium
A culcat domnitorii pe scuturi sub licãr de stele
Şi i-a fost scris namului meu sã urce
Pânã-n Coloana Infinitã a patriei mele.
Pe itinerariul exilului sunt marcate Austria, Germania, Franţa şi, ţãrmul visat - Canada. Poetul uitase de gloria
strãvezie din Ţarã
şi-şi pusese sculele de condeier în podul amintirilor. Dar l-a descoperit minunata lui muzã - DIANA - care l-a
înhãmat din nou la carul sisific al scrisului. La Montrea a publicat sporadic plachete şi fragmente de cãrţulii necesare
dar nu foarte semnificative.
Deci,dupã o perioadã cam lungã de tãceri, dar de nebãnuite acumulãri, în 1993 publicã la Editura GHEPARDUL din
Craiova volumul de invocaţie retoricã şi de divinitate ERA CONFUZIILOR. Iatã câteva fragmente din prefaţa
semnatã de Prof. doctor Luchian Deaconu: " Destinul poetului George Filip poartã pecetea dramatismului drumului
parcurs de neamul românesc în anii pe care-i numãrã viaţa lui. A avut neşansa, asemeni întregii generaţii al cãrei frate îi
este, ca peste amintirile copilãriei, brãzdate de bombele rãzboiului ce curgea dinspre rãsãrit, sã se înalţe cea mai
cumplitî închisoare a gândului, adusã de trupele sovietice " victorioase şi eliberatoare " , avându-i cãlãuze pe cei 100
de comunişti români, şcoliţi la Moscova.
Sfidând pericolul închisorilor comuniste, tânãrul poet a lovit neîncetat cu versul sãu în regimul de import, sperând, ca
şi şi bunicii şi pãrinţii sãi, cã " nenirea americanilor " va salva democraţia româneascã. Din conflictul dintre dictatura
comunistã şi crezul pur al trubadurului se naşte poeezia revoltei şi ideea înstrãinãrii de Ceahlãu şi de marea Neagrã. A
fost arestat, judecat public la Turnu Severin, închis şi... eliberat. În 1977, dupã alţi ani de privaţiuni şi ameninţãri, s-a
înscris pe lista pentru drepturile omului şi a cerut protectia Ambasadei americane. In urma aceste noi ofense adusã
regimului, i s-a intentat un nou proces public, desfãşurat în Tuzla natalã, unde poetul a fost primit de vecinii şi
prietenii cumpãraţi de securitate ca TRÃDÃTOR de neam !
Sosit la Montreal poetul s-a numãrat printre findatorii Centrului cultural român, a fost redactor la ora de radio în
limba românã, redactor la revista multiculturalã HUMANITAS - şi director cultural la Teleromânia,prima
terleviziune din exil, în limba românã.
În prefaţa unei plachete de versuri publicatã în Canada, muza poetului, Doamna Mihaele DIANA, scrie despre poet :"
Când l-au gonit din România învolburãrile sociale şi politice, pe drumul lung al exilului, poetul şi-s lusat cu el patru
noţiuni esenţiale : dorul de Mamã, ataşamentul de Ţarã, învolburarea Mãrii lui cea Neagrã şi...dragostea. La întâlnirile
noastre poetice, sau de suflet, biciuitul muzelor mi-a mãrturisit în repetate rânduri cã muza lui cea bunã soarbe
tristeţe eternã. Cred, spunea, cã fãrã acest tezaur pana mea s-ar usca şi n-aş mai fi capabil sã iubesc sau sã percep
lumea aceasta ciclic materialã şi infinitã în spiritualitatea ei."
Poezia lui George Filip este scrâşnetul de durere al poetului la toate nedreptãţile lumii, dar mai ales al celor din
România dorurilor lui. Poetul George Filip respirã la 10.000 de km. depãrtare de ţara natalã. " L-am invitat pe pe
poet în primãvara anului 1989, cu prilejul comemorãrii Centenarului Eminescu, la Hamilton. A recitat magistral, cu
lacrimi pe obraz, fiindcã abia îi plecase mãicuţa în cer. Printre aplauze, consemneazã Dl. Zaharia Anghel din Toronto
- , a ajuns la el o româncã basarabeancã de 92 de ani, care l-a îmbrãţişat şi, mângâindu-i pletele i-a zis : Bravo mãi
Eminescule, sã mai vii pe la noi " Acelaşi salut i-l adreseazã toţi iubitoru'ii de poezie din România acum, când vede
lumina tiparului volumul de versuri ERA CONFUZIILOR
.
Anul acesta, la 22 martie 2006, l-am sãrbãtorit pe George Filip la a 67 aniversare. Poetul are în palmares vreo 20 de
volume ublicate şi ãncã peatâtea în sertar. Scrie fluviu, când şi cum nu l-a vãzut nimeni, scrie la metru cub, cum îi
place sã ne " informeze " , a funcţionat ca poet liric în a doua jumãtate a secolului XX şi, trubadur de nestãvilit, a
intrat în mileniul III. Îmi este dificil sã scriu despre marele meu prieten-poet-enigmatic dar nu-mi abandonez strãdania
pânã nu vi-l divulg total, chiar dacã nu-mi dã acces la biografia lui pe care o bã-nuiesc deosebit de romanţatã.
Fãrã asentimentul poetului vã pun la îndemânã adresa lui electronicã, în speranţa cã prietenii din România şi de
pretutindeni doresc sã comunice cu el. Iat-o : poetgfilip@yahoo.ca. Voi reveni cu alte pagini despre acest mare
enigmatic poet - George Filip.
| Metafore Alte Poeme |
